Povestea bateriilor mele

28 June 2010

Mihai Tufă

Un om funcționează (și supraviețuiește -- în sensul că se menține sănătos mental) în mod obișnuit cu acele momente-baterii, capabile să îl facă să treacă mai ușor peste greutățile, prostiile, proștii, nedreptățile și imbecilii unei zile, unui moment din trafic sau de la serviciu. Fie el ziua căsătoriei, o partidă bună de sex (cu versiunea dragoste), cele cinci minute în care calci pedala de accelerație până la fund, ascultând Rammstein, ori mult-așteptatul copil care va să se nască, acel moment diferă circumstanțial de la caz la caz.

În cazul meu, bateriile mi se încarcă instantaneu de fiecare dată când sunt eu (și trebuie să recunosc că serviciul, întâlnirile, zilele obișnuite -- rareori îmi dau ocazia să fiu cu adevărat eu). Totuși îmi ies destul de bine întâlnirile cu mine atunci când au loc. Atunci când mă dau pe role (cât mai aggresive cu putință), atunci când sunt pe pârtie, atunci când zbor sau sunt în picaj liber pentru câteva secunde. Atunci când aterizez cu bine. Atunci când știu să cad (conștient fiind că la berea care urmează mă voi mândri cu o frumusețe de vânătaie în fața amicilor de momente extreme -- vânătaie care cu siguranță va avea o poveste cu amănunte de la freeze-frame la FFW). Atunci când fotografiez și știu că lumina și umbrele sunt perfecte. Atunci când sunt călare pe motocicletă (și ce povești se nasc în astfel de situații!). Atunci când scriu despre toate acestea. Și, bineînțeles, atunci când particip la acest concurs. Numai ca să povestesc prin ce pățanii am trecut pentru a fi editat filmulețul în timp util ar trebui să povestesc vreme de câteva mii bune de semne. Dar chiar și așa, bateriile îmi sunt deja încărcate pentru vreo câteva zile, în așteptarea anunțării câștigătorului unui iPad.

P.S.: Da, știu că se oferă și un zbor cu avionul și un salt cu parașuta, dar astea sunt deja checked în cazul meu -- nu pentru asta m-am înscris! Cu iPad-ul însă aș vrea să leg o strânsă prietenie.

P.P.S.: Fain concurs!